Festivalul Chopsticksurilor din Cheongju

În timpul primei sale vizite în Coreea de Sud în 1960, celebrul autor american Pearl S. Buck a fost fascinat de o serie de lucruri. O anecdotă bine-cunoscută spune că a văzut un copil ridicând boabe de fasole cu bețișoarele și a fost foarte impresionat de imaginea pe care a comparat-o cu vizionarea unui spectacol de circ pe o masă.

Poveştile despre chopsticks-uri nu sunt mai puțin frecvente în istoria și literatura coreeană. În jurul secolului al 13-lea, soția unui funcționar guvernamental şi-a îngropat fiul în orașul central al Cheongju, împreună cu o pereche de bețișoare, cateva monede și un stick de cerneală. Atunci când rămăşiţele au fost excavate secole mai târziu, istoricii au crezut că simbolizează dorința mamei pentru fiul său de a avea hrană, bani și să îşi continue studiile în viața de apoi.

Aceste bețișoare și alte aproximativ 150 de perechi au fost expuse la Muzeul Național Cheongju din orașul situat la 137 de kilometri sud de Seul. Deşi până de curând nu a fost aşa, autoritățile municipale au decis să celebreze influența profundă pe care beţişoarele au avut-o asupra modelării culturii orașului și națiunii ca un întreg.

                              Copiii aşează furseurile cu miere cu ajutorul beţişoarelor în timpul

          unui concurs la Festivalul Beţişoarele din Cheongju, Coreea de Sud, pe 11 noiembrie 2016.

Anul trecut, Cheongju a inaugurat Festivalul Beţişoarelor, ca parte a eforturilor sale de a reliefa rolul unui “Oraş cultural din Asia de Est.” Titlul a fost distribuit de Qingdao, China, și Niigata, Japonia, ca urmare a unui acord din 2012 între miniștrii culturii celor trei țări pentru a realiza reconcilierea prin schimburi culturale.

O figură-cheie din spatele festivalului a fost Lee O-young, un savant care a efectuat studii ale regiunii Cheongju și, de asemenea, a servit ca prim ministru al culturii în Coreea de Sud. Când a fost întrebat de către autoritățile municipale ce ar putea reprezenta cel mai bine Cheongju, el a enumerat cărțile imprimate în metal, marile descoperiri de linguri antice din metal și bețișoare și copacii de frasin înțepători. Dintre toate acestea, reprezentantii Cheongju au ales bețișoarele ca fiind cele mai reprezentative pentru orasul lor.

“Când oamenii din Vest se uita la Asia, primele lucruri pe care le observă sunt bețișoarele. Acesta este lucrul în care se află identitatea culturii asiatice “, a scris Lee în cartea sa numită “Gena Culturală a Chopsticks-urilor”, publicată luna trecută. “Cu toate acestea, nimeni până în prezent nu a efectuat noi cercetări științifice despre cultura bețișoarelor şi nu a creat un eveniment să-l pună pe ecran”, a scris el.

                              Vizitatorii privesc o vitrină cu betisoare la o expoziție din cadrul Festivalului

                                                   Chopsticksurilor din Cheongju, Coreea de Sud.

Aflat in al doilea an de cand a inceput sa fie organizat, Festivalul Chopsticksurilor a început pe 10 noiembrie pentru un parcurs de 18 zile. Principalele festivități, cu toate acestea, au avut loc pe 11 noiembrie, pentru a coincide cu “Ziua Chopsticks-urilor”, care şi-a primit numele în timpul festivalului inaugural de anul trecut, datorită asemănării numerelor din data cu beţişoarele. De atunci, Coreea de Sud, China și Japonia şi-au dat mâinile pentru a ajuta la listarea culturii bețișoarelor ca patrimoniu mondial UNESCO.

Kim Ho-il, secretar general al Fundației Industriei Culturale de promovare a Cheongju, a declarat în timpul unui interviu pentru Agenția de știri Yonhap ca sunt mai mult de 1,6 miliarde de oameni care trăiesc în cele trei țări din Asia de Est și lucrurile pe care le folosesc de trei ori pe zi sunt beţişoarele. “Eu cred că semnificația beţişoarelor nu constă numai în rădăcinile lor culturale, ci și în valoarea lor ca instrumente de educație, etichetă, dezvoltare a creierului, știință și istorie”, a afirmat Kim Ho-il.

In plus, Kim crede că betisoarele contribuie la talentul coreenilor “în toate lucrurile care necesită folosirea mâinilor, cum ar fi golf, tir cu arcul şi sudură”.

                      Fotografie din 12 noiembrie 2016 ce înfăţişează o vitrină cu beţişoare şi linguri

                                                      la Festivalul Chopsticks din Cheongju.

                                   Fotografie din 11 noiembrie 2016 ce înfăţişează bețișoarele

                        excavate din situri antice şi expuse la Festivalul Chopsticks din Cheongju.

Beneficiile folosirii beţişoarelor sunt bine documentate. Potrivit lui Jang Rae-hyeok, un cercetator principal la Korea Institute of Brain Science, pentru a folosi beţişoarelor punem în mişcare mai mult de 30 de articulaţii şi mai mult de 60 de mușchi la nivelul degetelor pentru a face o mutare. Din cele 206 oase care alcătuiesc corpul nostru, un sfert se afla în mâini. Cu alte cuvinte, cu cât mai mult folosim beţişoarele, cu atât mai mult activitatea creierului ne induce o dezvoltare mai rapidă a acestuia.

Chopsticks-urile au fost o dată mai mult decât nişte ustensile folosite pentru a manca. O lingură și o pereche de bețe au fost date de mame ca un cadou de nuntă pentru fiicele lor și plasate pe mese în timpul ritualurilor ancestrale.

“Chopsticks-urile reprezintă cultura parteneriatului, cultura afecțiunii, cultura de yin și yang, cultura de partajare, ele conțin cultura vieții”, a scris Lee într-o broșură a festivalului.

Lee Jong-Kuk, un maestru al hârtiei coreene tradiționale numită “Hanji”, şi-a încercat, anul trecut, măiestria de a face bețișoare după ce l-a ascultat pe fostul ministru de cultură povestind despre un cântec din timpul dinastiei Goryeo (918-1392), care vorbea despre o pereche de bețișoare fabricate din lemn de frasin înțepător care au fost duse departe de iubitul cuiva.

                                        Jong-Kuk face bețișoarele din lemn de frasin înțepător.

        Aceasta fotografie din 11 noiembrie 2016 înfăţişează bețișoarele din lemn de frasin înțepător.

Stând la standul său de la expoziţia Festivalului beţişoarelor, maestrul a lăudat calitățile lemnului. “Planta a fost folosită în trecut ca medicament și poate servi, de asemenea, ca un conservant. De aceea, mâncarea nu se strica”, a spus el, explicând beneficiile utilizării beţişoarelor făcute din lemn. “Cei mai mulți copaci care cresc încet sunt grei, dar aceasta crește încet și este uşor. Cei mai mulți copaci sunt goi în interior, dar acesta este complet plin”, a adaugat maestrul.

Lee, care a reînviat meşteşugul de a face bețe din frasin înțepător, a făcut mai mult de 100 de milioane de woni (85.000 $) din vanzarea muncii sale pe parcursul anului trecut.

În acest sens, Kim, șeful fundației, a declarat că vede o mulțime de oportunități pentru a extinde piața pentru bețișoare. De exemplu, Raon, o firmă coreeană specializată în beţişoare pentru copiii mici, vinde milioane de bețe în străinătate în fiecare an, reflectând un interes tot mai mare al străinilor pentru aceste unelte. El a subliniat, de asemenea, ca exista o legătură cu răspândirea globală a culturii pop coreene spunând: “Mai mulți oameni vor fi atrași să mănânce la restaurante coreene care folosesc chopsticks-uri.”

Într-un alt stand al expoziției, maestru Kim Sung-ho îşi lăcuieşte bețișoarele. Acesta a expus o pereche de beţişoare al căror preţ atinge 100 de milioane de woni și patru perechi de bețe obişnuite, evaluate la 15 milioane de woni fiecare.

Maestru, care a fost desemnat ca fiind un patrimoniu cultural imaterial, a declarat că a profesat mai bine de 40 de ani, dar lasă viitorul măiestriei sale pentru societate.

“Eu spun mereu că, dacă oamenii noștri nu prețuiesc bunurile noastre, nu avem nici un viitor”, a spus el. “Doar atunci aceste bunuri vor fi consumate și se va conduce în mod natural la o continuare a tradiției.”

      Pereche de beţişoare, pictată de Kim Sung-ho şi expusă la Festivalul Chopsticks din Cheongju.

                               Kim Sung-ho face beţişoare la Festivalul Chopsticks din Cheongju,

                                                Coreea de Sud, pe data de 12 noiembrie 2016.

În afara expoziției, la editia din acest an a festivalului au avut loc diverse concursuri pentru a alege cei mai buni și mai rapizi utilizatori de bețigașe.

Pan Yuanyuan din Qingdao a câștigat concursul pentru străini după ce a aranjat cele mai multe bomboane cu bețișoarele. “Este minunat să câştigi medalia de aur”, a spus ea, dupa ce a castigat o pereche de bețe decorate cu aur. “Există o mulțime de restaurante coreene în Qingdao și le vizitez des. Am mânca alimente delicioase folosind beţişoarele coreene şi datorită faptului că m-am obișnuit cu ele am câștigat concursul. La început, bețișoarele de metal coreene erau alunecoase, dar odată ce m-am obişnuit cu ele au devenit confortabile”, a explicat castigatoarea.

Coreea, China și Japonia au folosit beţişoarele timp de peste 1000 de ani, dar au existat diferențe legate de  dimensiuni și material. Bețișoarele chinezești și cele japoneze sunt realizate din lemn, pe când cele coreene sunt realizate din metal și sunt întotdeauna însoțite de o lingură datorită numeroaselor supe și mâncărurilor importante din bucătăria locală. Bețișoarele chinezești sunt mai lungi cu capetele pătrate, pe când cele japoneze sunt mai scurte cu capetele ascuțite, iar cele coreene se situează la jumătatea distanței dintre cele două în ceea ce priveşte dimensiunea.

La concursul copiilor, Jeong Ye-won în vârstă de șapte ani, a privit încântată după ce a câștigat aurul. Folosind doar bețișoarele, ea a reușit să aranjeze un turn de 13 fursecuri cu miere într-un minut. “Eu folosesc bețișoarele de fiecare dată când mănânc. Așa cred că am câștigat marele premiu”, a spus ea. “Voi concura din nou la secţiunea școală elementară, atunci când voi ajunge acolo”, a încheiat ea.

                        Jeong Ye-won pozează pentru o fotografie după ce a câștigat aurul la

                                         un concurs la Festivalul Chopsticks din Cheongju.

Sursa: http://english.yonhapnews.co.kr

Traducere: Corina Stan

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.