“Timpul Dispariției” – un film între vis și realitate

Dacă s-ar face comparație între un film și un tablou, filmul sud-coreean “Timpul Dispariției: Un băiat care a revenit” este cu siguranță un Chagall, dar cu multe elemente întunecate.

Primul film comercial al regizorului debutant Um Tae-hwa spune povestea unui băiat care merge într-o pădure și se întoarce câteva zile mai târziu ca un adult. Singura persoana care îi va crede povestea este prietena lui, Soo-rin, care a fost cu el când a dispărut. Împreună, cei doi încearcă să convingă lumea că bărbatul pe care îl văd este de fapt băiatul Seong-min, și nu răpitorul său.

Pentru a explica schimbarea bruscă a lui Seong-min de la băiat la bărbat, regizorul transporta publicul într-o lume în care timpul s-a oprit. Succesiunea scenelor este extraordinară de privit, de la un băiat care este transportat la capătul unei sfori a unui balon până la o pisică surprinsă în timpul unei sărituri și transformarea apoi în jeleu.

Dar, Seong-min descoperă în curând că unde nu există nici un timp, nu există nici viață, și în cazul în care nu există viață, apare singurătatea și disperarea. Disperarea se adâncește atunci când acesta se întoarce brusc în lumea reală ca un bărbat de 20  și ceva de ani și se confruntă cu o comunitate ostilă care nu dorește să îi accepte soarta.

În povestea stranie, protagoniștii vin față în față cu un număr de situații supranaturale. În același timp, pelicula oferă  publicului spațiul să își imagineze și să se bucure de o lume pe care nu au mai experimentat-o.

Regizorul nu duce aceaste experiențe prea departe. Pot exista obiecte misterioase, cum ar fi “ouă-monstru” care opresc timpul atunci când sunt sparte, dar nu există ființe misterioase sau creaturi.

Acest lucru ajută deoarece atunci când lumea reală reapare, este foarte reală. Numai Soo-rin, care a format o legătură specială cu Seong-min, este pură și suficient de inocentă să aibă încredere deplină în prietenul ei. Nici unul dintre adulți, de la tatăl ei vitreg pînă la investigatorul șef și directorul orfelinatului unde Seong-min stă, nu il vor crede, și nici chiar colegul lui de clasa nu îi crede povestea.

Kang Dong-won, care îl joacă pe adultul Seong-min, pare a fi persoana ideala pentru acest rol. La 36 de ani, el reușește să ne arate o imagine a unui bărbat tânăr cu un suflet și mai tânăr. În ceea ce privește aspectul, ochii pătrunzători ai actorului, fața palidă și figura cocoșată intensifica nervozitatea caracterului său. De asemenea, face o treabă bună în a păstra publicul în suspans, dacă este cine pretinde a fi sau răpitorului pe care toată lumea-l crede că este.

Cu toate acestea, există un disconfort incontestabil în a-l privi. Fie că e din cauza caracterului său tulburant sau al actoriei lui, aceasta depinde de părerea personală a fiecăruia dintre noi.

Pe de altă parte, Shin Eun-soo, care joacă rolul lui Soo-Rin, este incredibilă în primul ei rol major. Tânăra actriță oferă un stil perfect, încât nu este de mirare că a fost aleasă la audiție dintre 3.000 de actrițe.

“Timpul Dispariției” te lasă cu acel sentiment după ce ai petrecut un timp de calitate într-o extraordinară galerie de artă. Vrei doar să fi singur cu gândurile tale pentru un timp.

Filmul a început să ruleze în cinematografele locale pe data de 16 noiembrie.

Sursă: http://english.yonhapnews.co.kr/culturesports/2016/11/25/0701000000AEN20161125007800315.html

Traducere: Oana Șoimaru

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.