O nouă expoziție contemplează importanța istorică a basmelor tradiționale

Cărțile pentru copii reflectă identitatea și traiul unei națiuni, însă în același timp joacă un rol crucial în consolidarea și protejarea naturii umane, conform celor scrise de Bang Jeong-hwan într-o revistă locală din 1922. Bang (1899-1931) a fost un scriitor de povești pentru copii și un activist ce a luptat pentru drepturile copiilor.
Cu această credință în minte, Muzeul Național Hangul a deschis pe 9 august o expoziție despre istoria cărților pentru copii în hangul, alfabetul coreean, în lumina influenței lor asupra spiritului si mentalității colective a populației.
Reprezentanți ai muzeului au declarat că este prima expoziție de acest nivel, cu 207 exemplare de cărți istorice, documente și cărți audio ce datează și din anii 1910.

Această mișcare de documentare a basmelor tradiționale coreene în hangul a început în avans deoarece Japonia a încercat treptat să folosească povești coreene pentru a înăbuși spiritul coreenilor, conform reprezentanților muzeului.

Când Japonia a început să colecționeze basme coreene, care au fost în mare parte transmise prin viu grai generații întregi, poetul Choi Nam-sun (1890-1957) a lansat în 1913 propria sa campanie pentru a aduna povești coreene vechi. El s-a temut că s-ar putea pierde din cauza încercărilor Japoniei de a înăbuși cultura coreeană. Reamintim cititorior nostri ca Japonia a colonizat Coreea în 1910 și a condus-o până în 1945.

În acel an, Choi a publicat primul număr al revistei pentru copii „Red Jeogori”. Jeogori este o jachetă tradițională coreeană. În revistă a fost publicată povestea „Stupid Ondal” care se consideră a fi cel mai vechi basm scris în hangul. Publicarea revistei a fost întreruptă de japonezi după numai cinci luni.
În luna septembrie a aceluiași an, Choi a lansat altă revistă pentru copii, „Aedeul-Boi”, adică lucruri de citit pentru copii. În acea revistă, scriitorul a publicat și un anunț în urma căruia să fie trimise la redacție povești pentru copii, fiind nedescurajat de acțiunile japonezilor.

„În timpul cercetărilor pentru expoziție, am aflat că au existat peste 1.000 de basme, dar multe s-au pierdut. Chiar dacă rădăcinile si cultura națiunii noastre sunt reprezentate în ele, multe dintre ele au fost discreditate, în mare parte pentru că erau cărți pentru copii. Putem înțelege cum s-a simțit Choi Nam-sun când s-a decis să documenteze basme coreene”, a declarat Kim Mi-mi, custodele expoziției.
Printre exponate se pot găsi lucruri precum prima colecție de basme a Coreei, din 1926, ce conține 66 de basme și care a fost alcătuită de Sim Ui-rin, „Korean Fairy Tales”, a lui William Elliot Griffis (1843-1928) și „Omjee the Wizard-Korean Folk Stories”, a lui Homer B. Hulbert (1863-1949). În plus, sunt și cărți despre basmele coreene în japoneză, publicate de Guvernatorul General japonez al Coreei, care a studiat literatura coreeană pentru a înțelege coreenii și pentru a-i controla mai bine.
Expoziția, ce va putea fi vizionată până pe 18 februarie 2018, este concepută pentru a comunica vizitatorilor că basmele coreene nu sunt doar o parte a literaturii pentru copii, dar că joacă un rol important și în transferul culturii coreene către generațiile viitoare, conform custodelui.

Traducere: Drăguș Alexandra

Sursa: english.yonhapnews.co.kr

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.