Moon scoate la iveală istoria întunecată

Atrocitățile drepturilor omului de către guvernele japonez și coreean rămân nerezolvate

 Partea sudică a peninsulei coreene, dominată de imperialismul japonez între anii 1910 și 1945 și condusă cu o mână de fier până în 1993, are numeroase cazuri nerezolvate de atrocități legate de drepturile omului.

Războiul coreean din anii 1950-1953 a umplut solul cu sânge. Cercetătorii estimează că aproximativ 1 milion de civili au fost uciși de masacrele conduse de guvern în timpul războiului.

Așa cum a fost descris în filmul “Battleship Island”, regizat de Ryoo Seung Hwan, aproximativ 8 milioane de coreeni au fost fie forțați să lucreze în sclavie, fie să lupte în bătăliile imperialiste din țările din Asia de Sud-Est și cel puțin 600.000 au dispărut.

Tragediile au continuat după independența țării din data de 15 august 1945. Pe măsură ce războiul coreean a izbucnit, civilii marcați ca fiind pro-Coreea de Nord au fost omorati prin împușcare sau aruncați în mare, fără procese judiciare, de forțe sponsorizate de guvern. Unii dintre ei erau, de fapt, anti-colonialiști care au argumentat împotriva eventualei împărțiri a peninsulei în timpul Războiului Rece.

Dictatorii militari nu au ezitat să tortureze activistii studenți sau să fabrice acuzații de spionaj împotriva studenților progresiști, a artiștilor sau chiar a pescarilor. Mai mult, o altă masacrare condusă de guvern a avut loc în orașul sudic Gwangju în 1980.

Pentru a mângâia sufletele victimizate, administrația liberală Roh Moo Hyun (2003-2008) a înființat Comisia pentru Adevăr și Reconciliere (TRC) în 2005 pentru a examina uciderile conduse de guvern. Comisia a inspectat peste 20.000 de cazuri timp de patru ani, înainte de a fi desființată în decembrie 2010 de către președintele conservator Lee Myung Bak.

“Sub administrația conservatoare, echipa a încheiat cercetarea, chiar dacă am știut că există sarcini rămase”, a declarat Shin Ki Cheol, fost cercetător principal al TRC, pentru The Korea Times. “În acel moment, unele victime au refuzat să depună cereri de constatare a faptelor din cauza fricii de a fi etichetate ca membri ai familiei procomuniste”.

Acum, noul guvern liberal condus de președintele Moon Jae In, fost avocat pentru drepturile omului și luptător împotriva dictaturii, încearcă să reînvie comisia, unul dintre cele 100 de obiective pentru mandatul său de cinci ani. În foaia de parcurs de 200 de pagini dezvăluită în iulie, guvernul a promis că va finaliza faptele de constatare a atrocităților din trecut privind drepturile omului și a distribuției compensațiilor financiare. Ministerul de Interne și Securitate a estimat că 4,8 trilioane de woni (4,2 miliarde de dolari) sunt necesare pentru a compensa cele 36 000 de victime, majoritatea ale violențelor de stat de după 1945.

Aceasta este prima dată când guvernul a dezvăluit un buget pentru sacrificiile victimelor. Anterior, președintele Roh a cerut scuze oficiale locuitorilor din Jeju pentru masacrele din 1947-1954, dar administrația nu a reușit să compenseze victimele individuale pentru viețile lor zdrobite. Pentru a fi despăgubită, fiecare victimă sau membru de familie a fost nevoită să depună un proces împotriva guvernului, însă majoritatea nu au îndrăznit să-l provoace pe Goliat.

Dacă inițiativa lui Moon se desfășoară fără probleme, o lege menită să investigheze adevărul și să despăgubească victimele va fi revizuită în acest an și TRC își va relua obligațiile. În 2018, TRC va începe să colecteze cazuri de la victime sau de la familiile lor îndoliate. Guvernul va elabora o schemă pentru a înființa o fundație pentru evenimentele comemorative și va educa generațiile viitoare în 2019.

În Adunarea Națională, sunt în curs de elaborare trei proiecte de revizuire pentru reluarea TRC. Conducătorul partidului de la guvernare, So Byung Hoon, a prezentat unul dintre acestea la începutul acestui an, împreună cu 60 de parlamentari. “De data aceasta, am realizat proiectul de lege pentru a dubla durata TRC, pentru a asigura o investigație amănunțită”, a spus el.

“Legea de revizuire este dedicată tuturor victimelor care nu au câștigat atenția publicului. Dacă guvernul japonez este obligat să-și ceară scuze și să despăgubească victimele pentru crimele de război, atunci și guvernul coreean ar trebui să facă acest lucru. “Povara financiară nu este un pretext rezonabil”, a adăugat el.

Legislația se va modifica treptat, în tandem cu determinarea lui Moon. Președintele a îmbrățișat călduros membrii familiilor îndoliate în timpul unui eveniment comemorativ din Gwangju, din 18 mai.

Președintele Moon Jae In consolând-o pe Kim So hyung, care și-a pierdut tatăl în suprimarea Mișcării Democratice Gwangju în 1980, în timpul unei ceremonii de stat comemorând mișcarea ținută la Cimitirul Național din 18 Mai, în Gwangju.

El le-a promis victimelor și familiilor îndoliate că va cerceta descoperirea Serviciului Național de Criminalistică, potrivit căreia forțele guvernamentale ar fi folosit elicoptere pentru a trage în mod nediscriminatoriu în civili.

În plus, în discursul său de la Ziua Independenței din 15 august, Moon a semnalat că va face față crimelor de război din Japonia în mod firesc. “Piatra de poticnire între Coreea și Japonia nu este însăși afacerea istorică, ci atitudinea Japoniei față de această problemă”, a declarat Moon.

“Guvernul va susține cu fermitate principiile internaționale privind problemele istorice – recâștigarea demnității victimelor, acordarea compensației corespunzătoare victimelor, descoperirea adevărului și depunerea eforturilor pentru a nu repeta astfel de brutalități”.

Moon și-a reafirmat hotarârea de examinare a cazurilor nerezolvate joi, în discursul său comemorativ pentru Chang Jun Ha, un disident politic renumit care a luptat împotriva dictatorului militar Park Chung Hee. Chang a fost găsit mort în 1975 și rudele au bănuit că a fost ucis.

Aspecte urgente

 “Cea mai urgentă sarcină este colectarea trupelor soldaților căzuți la datorie în Okinawa, Birmania, Filipine și Noua Guinee”, a declarat Kim Yeong Hwan, cercetător la Centrul pentru Adevăr și Dreptate Istorică, pentru The Korea Times.

Guvernul japonez a colectat trupurile soldaților japonezi care au fost uciși în bătăliile purtate de Imperiul Japoniei. Acum doi ani, unii parlamentari japonezi au răspuns la cererea centrului de a colecta și trupuri coreene, în conformitate cu o propunere specifică a guvernului sud-coreean.

“Familiile îndoliate au cerut repatrierea părinților lor prin potrivirea ADN-ului. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe, sub fostul președinte Park Geun Hye, nu s-a conformat”, a spus Kim.

 Kim Han Soo, în vârstă de 99 de ani, care a fost forțat să lucreze în sclavie sub dominația colonialistă japoneză, plânge în timpul ceremoniei de dezvelire a statuii lucrătorului sclav coreean, din 12 august. Liderul partidului conducător, Woo Won Shik, a participat la ceremonie.

Trupurile unor muncitori coreeni care au fost forțați să lucreze în mine și fabrici sub conducerea coloniilor rămân în Japonia. În 2015, 115 trupuri au fost returnate la Seul, dar ministerul nu a luat măsuri pentru rezolvarea completă a problemei.

Procesele judiciare referitoare la această problemă, care ar putea declanșa fricțiuni diplomatice, s-au blocat sub două administrații conservatoare conduse de președinții Lee și Park. În 2012, Curtea Supremă a clarificat faptul că victimele coreene au dreptul legal de a solicita despăgubiri din partea întreprinderilor japoneze care supravegheau munca forțată, anulând verdictele inițiale ale instanțelor inferioare. Cu toate acestea, Curtea Supremă a fost reticentă să se pronunțe definitiv asupra dosarelor existente, depuse de victime și de familiile acestora.

“Victimele cu vârsta cuprinsă între 80 și 90 de ani mor în timp ce așteaptă rezultatele procesului împotriva întreprinderilor japoneze responsabile de munca forțată. Este necesară o decizie rapidă definitivă a instanței”, a declarat avocatul Chang Wan Ik, care pledează pentru unele dintre victime.

Având în vedere remarcile lui Moon în timpul ultimei sale conferințe de presă, administrația actuală poate face o descoperire pe această temă: “În ciuda acordului reciproc semnat în 1965, instanțele coreene au aprobat dreptul individual al victimelor de a depune o acțiune civilă împotriva companiilor japoneze”.

 Un bărbat care urmează să fie omorât prin împușcare se uită la o cameră într-un masacru din Daejeon, iulie 1950.

Morminte: Șterse și Uitate

Din 2007 până în 2009, TRC a selectat în jur de 30 de locații cu morminte, unde au fost îngropați oameni care au fost uciși înainte și în timpul războiului din Coreea. Cu toate acestea, comisia a excavat doar 13 sit-uri, iar după aceea grupurile civice au excavat alte trei. Numărul total al acestor sit-uri de morminte nu este cunoscut, deoarece multe dintre ele au fost șterse sau uitate de schimbările de topografie sau de evoluțiile urbane.

“De 23 de ani am luptat pentru victimele masacrului care a avut loc în peștera Geumjeong, Goyang, provincia Gyeonggi, în 1950. Totuși, lucrurile sunt uitate și amintirile se estompează rapid”, a spus Shin, un vechi activist și cercetător.

Shin și-a angajat eforturile în această problemă pentru a da voce victimelor, care au fost curajoase și conștiincioase sub influența  dominantă a Războiului Rece. “Majoritatea au fost vizate de primul președinte al Coreei de Sud, Syngman Rhee, deoarece au refuzat să se gândească la Coreea de Nord ca la un dușman. Pentru cei care au observat tulburările ideologice, a fost o alegere naturală să se opună divizării peninsulei”.

Protestatarii de pe Insula Jeju, care au rezistat împotriva guvernului military al Armatei Statelor Unite în Coreea între anii 1947-1954, se aflau în aceeași situație. Ei au provocat o revoltă pentru a împiedica divizarea națiunii, dar două administrații conservatoare anterioare au diminuat importanța luptelor lor.

“Răscoala, care și-a reluat sensul istoric, a fost distorsionată și ignorată în ultimii nouă ani”, a declarat Kang Chang Il, parlamentar membru al partidului de la guvernare. “Împreună cu inaugurarea lui Moon, locuitorii din Jeju așteaptă cu nerăbdare cercetări suplimentare, săpături de sit-uri de masacre și evenimente comemorative pentru a marca mesajul istoric al luptei – reconciliere și coexistență”.

Sursă text & foto: www.koreatimes.co.kr

Traducere: Iscu Claudia Mihaela

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.