Chuseok, o povara si o perioada de singuratate pentru sotiile straine

Pentru majoritatea coreenilor, sarbatoarea Chuseok, care in acest an se intinde pe o perioada de 10 zile incepand cu data de 30 septembrie, inseamna o sansa mult-asteptata de a petrece mai mult timp cu familia si prietenii, odihnindu-se cat au nevoie luand o pauza de la activitatile zilnice, informeaza The Korea Herald.

Dar vacanta inseamna “stres” pentru multe femei straine, care s-au mutat in Coreea dupa ce s-au casatorit cu barbati coreeni, in mare parte datorita diferentelor culturale si barierelor lingvistice.

“Cand eram in Cambodgia, asteptam cu nerabdare sarbatorile traditionale. Atunci cand purtam haine frumoase, pregateam mancaruri delicioase si mergeam la templu cu familia “, a declarat Nagre, 34 de ani, care traieste in Seul de cand s-a casatorit cu un barbat coreean in 2007.

“In Coreea, este teribil si stresant. Ma simt uneori ca sic and as fi un robot (in timpul sarbatorii traditionale.) Am purtat un sort toata ziua pregatind si spaland mancaruri”, a spus Nagre, care locuieste impreuna cu socrii sai. Sotul ei este fiul cel mai mare, facandu-o astfel nora “principala”, care este in mod traditional insarcinata cu o mare parte din treburile familiei.

“Era mai rau cand nu stiam sa vorbeasc coreeana”, a spus ea continuand: “Cand am ajuns aici si nu stiam sa vorbesc coreeana, nu stiam ce sa fac si eram ingrijorata ca pot face o greseala. Am comunicat prin limbajul semnelor. ”

Intr-o societate in care inca mai exista idei traditionale despre rolurile dintre cele doua sexe, femeile coreene nu pot fi libere de astfel de stres in timpul vacantei de familie.

Potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare a pietei M-Brain Trend Monitor la 1.000 de barbati si femei cu varste cuprinse intre 19 si 59 de ani, 88% dintre respondenti considera ca sarbatoarea Chuseok este dificila pentru femei. Aproximativ 69 la suta au spus ca este o zi in care munca grea cade pe umerii femeilor.

Dar povara cade mai mult pe femeile straine ce nu sunt obisnuite cu cultura patriarhala a Coreei.

“In Cambodgia, barbatii si femeile pregatesc mancarea impreuna. In schimb, aici, barbatii nu par sa ajute cu treburile casnice”, a mai afirmat Nagre.

Pentru Nena, o filipineza in varsta de 44 de ani, care locuieste impreuna cu sotul ei coreean si cu cei doi copii adolescenti, partea cea mai provocatoare este pregatirea hranei pentru “charye”, o ceremonie traditionala care implica o masa incarcata, pregatita in amintirea stramosilor.

“Mergem la cumparaturi si incepem pregatirile cu cel putin o saptamana inainte de inceperea perioadei de vacanta cu ocazia Chuseok-ului. Am foarte certata in trecut pentru ca nu stiam cum sa o fac corect. Odata, mi s-a spus sa gatesc orez, inclusiv orz “, a spus ea.

In timpul sarbatorilor traditionale, exista reguli stricte in stabilirea mesei si pregatirea hranei pentru ceremonii. Normele, complicate chiar si pentru coreeni, includ numai utilizarea orezului din recolta anului.

“Facand clatite pe podea imi cauzeaza dureri de spate. M-am obisnuit, dar am fost stresata ani de zile cand stiam ca se apropria Chuseok-ul”, si-a continuat Nena raspunsul.

Potrivit datelor guvernamentale, pana la sfarsitul anului 2016 peste 152 000 de straini s-au casatorit cu coreeni si s-au mutat in Tara Diminetilor Linistite. Dintre acestia, 84,3% sau circa 128 000 sunt femei, mai ales din tarile asiatice. Majoritatea sotiilor straine sunt din China, reprezentand 35,2%, urmate de cele din Vietnam cu 31,5%, Japonia cu 9,3%, Filipine cu 8,8% si Cambodgia cu 3,4%.

Multe dintre sotiile straine, care provin dintr-o familie mare din mediul rural, descriu sarbatoarea Chuseok din Coreea drept “nedistractiva” pe fondul micsorarii dimensiunii familiei medii si a slabirii legaturii cu familiile extinse si vecinii.

“In Filipine, preparam o multime de alimente, dura mai mult, dar nu mi se parea greu sa gatesc. Am fost fericita” (…) “Am gatit un porc intreg. Noi invitam vecinii si imparteam mancarea intre noi”, a completat filipineza.

“Sincer, nu cred ca aici este o sarbatoare de familie. Ma ingrijoreaza prea mult prepararea alimentelor. Simt o mare responsabilitate si o povara. Vreau sa sar peste aceasta sarbatoare chiar si o singura data”, a mai adaugat Nena.

Pe langa munca din aceasta perioada pe care ele o resimt ca o povara, sotiile straine afirma ca cel mai important factor care le face vacanta de sarbatori foarte dificila este reprezentat de sentimental de singuratate.

“Chiar daca m-am acomodat cu viata de aici si familia sotului meu ma trateaza bine, ma simt singura si imi doresc ca familia mea sa fie si ea aici. Imi e dor de membrii familiei pe care am lasat-o in tara natala”, a incheiat Nena.

Nagre si Nena nu sunt numele lor reale, ele au fost schimbate la cerere. (Corina Stan)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.