Viața la facultate: Coreea vs. SUA

Având în vedere diferențele culturale dintre Coreea și SUA, vom porni într-o analiză a vieții studențești din aceste două țări.

În SUA, studenții au cu mult mai multe opțiuni pentru a intra la facultate, bazându-se mai mult pe eseuri creative și pe activități extrașcolare pentru a se evidenția la admitere. De asemenea, aceștia pot aplica pentru o facultate mai puțin cunoscută sau pentru una unde li se permite accesul cu o notă mai scăzută, putând, mai târziu, să se transfere la o altă specializare pe care o doresc ei.

Coreeni nu dispun de o asemena șansă, totuși. Într-un mediu competitiv academic, studenții trebuie să aibă cele mai strălucite note pentru a putea ieși în evidență la procesul de admitere. Iar odată acceptați, nu mai pot să-și aleagă altă specializare – chiar dacă aceștia au realizat ca nu le mai place, trebuie să continue să o studieze.

Dar, pe de altă parte, cărțile din SUA sunt foarte scumpe, de aceea mulți studenți închiriaza eBook-uri, ori cumpără cărțile la mâna a doua, ori le împrumută de la bibliotecă. Cărțile coreene sunt cu mult mai ieftine, ajungând până la suma de sub 100,000 woni fiecare (~$91), însă nu există niciun sistem de închiriere ca în SUA.

Se știe foarte bine că, în viața de studenție americană, căminele reprezintă doar o mică parte, deoarece, după un an de zile, majoritatea se mută cu prietenii în apartamente aproape de facultate. Majoritatea studenților americani au colegi de cameră chiar și atunci când nu mai locuiesc într-un dormitor.

Dar, din moment ce populația este foarte densă în orașe, nu există loc pentru căminele studențești lângă majoritatea campusurilor din Coreea. Studenții continuă să locuiască cu părinții chiar și pe timpul facultății, sau se mută pentru a locui mai aproape de școală. Frecvent, aceștia își închiriază garsoniere, unde să locuiască singuri. Asta înseamnă că studenții coreeni au mai multe șanse de a avea un loc de muncă part-time față de studenții americani, care au un salariu minim mai ridicat și, de obicei, nu stau aproape de locații unde pot găsi un loc de muncă.

Studenții coreeni lucrează foarte multe ore pe zi pentru a putea să-și plătească chiria, din cauza salariului minim foarte scăzut. Coreeni nu vor purta niciodată pijamale sau haine de sport în clasă – ei trebuie să arate bine.

Se pune foarte mare preț pe înfățișare, în Coreea, așa că pantalonii de trening, colanții și tricourile vechi sunt un mare NU. Stundeții poartă numai haine în trend, fiind în pas cu moda mereu. Pentru fete, asta înseamnă că vor purta tocuri și machiaj, iar băieții vor fi văzuți purtând camăși, iar părul aranjat cu grijă.

Pe de altă parte, americanii prețuiesc, mai de grabă, confortul atunci când învață. Hanorace cu glugă, colanți și haine cu numele universităților pe ele sunt complet acceptate. Însă purtând tocuri, rochii de club și o față plină de machiaj poate părea foarte ciudat.

Socializarea este foarte importantă în toate universitățile, indiferent de țară, însă americanii au mai multe opțiuni aici. Din moment ce aceștia locuiesc împreună, cu studenți de aceeași vârstă pe același palier, este un motiv pentru a ridica șansele a a-și face prieteni. De asemenea, fraternitățile și sororitățile îi ajută să-și găsească oameni cu interese comune.

Precum americanii, și coreenii își clădesc relații de prietenie prin a ieși cu aceștia și a merge să bea ceva împreună, însă opțiunile sunt limitate. În timpul orientării profesionale, studenții se întâlnesc cu seniorii și colegii de clasă pentru prima dată, iar evenimentele de formare de pe parcursul anului le permite să se cunoască mai bine unul pe altul. În orice caz, sunt tot felul de reguli culturale stricte de interacționare în cadrul acestor evenimente . Relația sunbae-hoobae (junior-senior) cere maniere stricte și o distanță respectuoasă, așa că atunci când începe băutul, ar putea fi prea mult de îndurat pentru unii. Dar, poate fi fascinant pentru noii studenți, și au, de asemenea, oportunitatea de a întâlni studenți din același an ca și ei, prin cluburile și asociațiile din cadrul universității.

Deși este o mare diferență culturală între cele doua țări, acești studenți au același scop pentru care se luptă și realizează că viața profesională trebuie combinată cu cea socială. (Elena Rădulescu)

Sursa: koreaboo.com

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.