Arhitectura sustenabilă aduce un plus de prospețime orașului

Cum recent tot mai multe industrii adoptă practici ecologice, de la cea a vânzărilor la industriile de fashion și ale artelor spectacolului, arhitectura nu face nici ea excepție. În contextul crizei climatice, un număr ridicat de persoane și companii, alături de guvern, încep să acorde o atenție sporită arhitecturii eco sau sustenabile, în urma realizării impactului de lungă durată al construcțiilor asupra mediului, potrivit The Korea Herald.

Arhitectura sustenabilă se referă la abordarea unei forme de arhitectură care se bazează pe nevoia de îmbunătățire a impactului său atât asupra mediului, cât și asupra sănătății noastre. În vreme ce tot mai multe companii de construcții încep să ia parte la mișcarea arhitecturală eco, să fim eco va costa întotdeauna mai mult.

                             Sursă foto: The Korea Herald

„Constructorii recunosc și ei nevoia de o arhitectură sustenabilă”, a declarat un oficial al unei companii mari de construcții din Coreea, referindu-se la Standardul Eco pentru Energie și Proiectarea Mediului sau SEEPM. Pentru companiile care se ocupă de construcții este necesar să întrunească acest standard înainte de a putea începe un proiect.

„Totuși, bugetul pentru construcție este unul fix și restrâns. Constructorul va trebui să economisească în cazul costurilor de producție și a materialelor pentru a genera un profit maxim. Dar materialele ecologice costă de obicei foarte mult,” a mai spus el. „Numai izolarea unui bloc poate costa uneori mai mult de un milion de dolari. Este vorba despre bani, până la urmă.”

Ca parte a eforturilor de a economisi costurile pentru construcții și a deveni mai eco, Guvernul Metropolitan al orașului Seul sau GMS, a demarat și condus proiectul „acoperișului verde” încă din anul 2002, prin care acoperișurile clădirilor au fost transformate în grădini verzi.

Tot GMS a anunțat în februarie anul acesta că va susține mai multe clădiri în încercarea de a crea cât mai multe grădini suspendate (pe acoperiș) cu scopul de a oferi un spațiu verde locuitorilor și de a îmbunătăți imaginea orașului.

În ultimele două decenii o suprafață mai mare de 314.000 de m² de spații aparținând acoperișurilor a fost reamenajată cu grădini, cuprinzând peste 764 de imobile. Anul acesta, GMS a început finanțarea altor 10.000 de m² pentru realizarea grădinilor suspendate pe clădiri private. Înainte de această inițiativă, doar clădirile publice erau eligibile pentru acest proiect.

Potrivit Guvernului Metropolitan Seul, temperatura medie a construcțiilor cu grădini suspendate a scăzut cu 3.1. grade Celsius, ceea ce ar ajuta la efectul de încălzire resimțit în mediul urban. Acest efect se referă la faptul că în orașe căldura este mai mare decât la periferii, deoarece structurile construite de oameni absorb și radiază mai multă căldură. Consumul de aer condiționat și de energie termică a scăzut de la 12% la 15% în medie în cadrul construcțiilor cu grădini pe acoperiș.

Un exemplu foarte bun al unui acoperiș verde este acela dat de grădina de pe acoperișul complexului guvernamental din orașul Sejong, care a fost recunoscută oficial de Cartea Recordurilor în anul 2016 ca fiind cea mai mare grădină suspendată din lume.

                                    Sursă foto: The Korea Herald

Grădina, care se întinde de-a lungul complexului și care conectează prin diverse poduri clădiri separate, măsoară 79.194 de m² și este adăpostul a peste 1.17 milioane de specii de plante. De asemenea, are trei trasee de explorat.

Deși guvernele și companiile mari au arătat un interes crescut în ultimii ani în ceea ce privește arhitectura sustenabilă, este încă dificil pentru indivizi să examineze efectul propriilor locuințe asupra mediului.

„Nu am putut lua în considerare arhitectura eco din cauza bugetului”, spune Kim Su-yeon, care și-a construit o casă în 2019 în Paju, în provincia Gyeonggi. „Au fost atât de multe lucruri de luat în calcul pentru construcția casei mele, pe lângă mediul înconjurător.”

Încă există multe semne de întrebare cu privire la ce constituie mai exact o locuință sustenabilă. „Am un vecin care vorbește foarte des despre cât de eco este casa lui”, spune un pensionar pe nume Kang, care și-a construit casa în Gapyeong, în provincia Gyeonngi. Kang ne povestește despre vecinul său care locuiește într-o casă așa-zisă „pasivă”, care necesită un minimum de energie pentru încălzire sau răcire.

Subliniind  faptul că vecinul lui își încălzește imobilul prin intermediul unui sistem special conectat la o rezervă de apă, sistem instalat la 150 de metri sub pământ, Kang se întreabă dacă asta chiar este benefic pentru mediu.

„Consider că este benefic pentru mediu să ocupăm cât mai puțin spațiu pentru locuințele noastre ”, adaugă el în final.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.