[INTERVIU] SUGA – “Ai crede că am aspirații grandioase, dar nu sunt genul acesta de om”
Despre viața și visurile lui SUGA, om și artist aflat în continuă dezvoltare.
GQ: Ce mai faci zilele acestea? Ești bine?
SUGA: Mă descurc. Da, cred că aceasta este expresia perfectă pentru situația actuală. Am șansa să lucrez cu oameni incredibili și nu trec prin nicio experiență negativă în acest moment. Mă simt liniștit în perioada aceasta.
GQ: Da, chiar pari foarte relaxat. Cum reușești să rămâi atât de echilibrat și calm?
SUGA: Este ușor dacă faci un pas înapoi și observi situația de la distanță. Oamenii sunt predispuși la a deveni emoționali și a ajunge la extreme uneori, dar poți obține un sentiment de claritate dacă faci un pas înapoi. Când lucrurile se complică, opresc totul ca să pot gândi. Acesta este probabil motivul pentru care nu sunt implicat în scandaluri.
GQ: Așadar privești situația din perspectiva unei a treia persoane.
SUGA: Funcționează în cazul meu. Sincer, dacă ceva ar fi putut fi rezolvat printr-o explozie de furie, s-ar fi rezolvat cu mult înainte.
GQ: Există lucruri referitor la care ai dreptate acum, deși le priveai greșit înainte?
SUGA: O, atât de multe. Cred că am fost deosebit de afectat de ceea ce au spus oamenii când am debutat. Am devenit foarte sensibil la reacțiile lor, unele dintre ele rău intenționate. Dar nu am întâlnit niciodată pe cineva care să-mi spună aceste lucruri în persoană. Pe nimeni. Nu era înțelept din partea mea să petrec atât de mult timp online pe atunci. De la un anumit punct, am simțit că este prea departe de realitate. Aspecte care păreau a fi ceva grav online nu au avut nicio însemnătate în viața reală. Acum petrec puțin timp online.
GQ: Acum știrile vorbesc doar despre relevanța BTS. Care este lucrul cu care pur și simplu nu te poți obișnui, chiar și după toți acești ani?
SUGA: Suntem întotdeauna cu trei ani în urmă când vine vorba de capacitatea noastră de a recepționa reacțiile oamenilor. Nu avem idee ce gândesc oamenii în anumite momente. Într-un fel, acesta este un avantaj pentru noi, dar înseamnă totodată că suntem încă stânjeniți de laudele pe care le primim. Ne gândim: „Dar nu suntem la acel nivel…” Și încă sunt atât entuziasmat, cât și emoționat să cânt pe scenă.
GQ: Există vreun concert pe care îl visezi noaptea?
SUGA: Încă mai am amintiri vii de la reprezentația finală din Seul, din 2019 [turneul mondial „Love Yourself: Speak Yourself”]. Mă uit la clipurile acelea uneori. Și atunci cu siguranță concertul apare în visele mele.
GQ: Perspectiva și abordarea ta față de muzică trebuie să se fi schimbat de-a lungul anilor, așa că sunt curioasă ce anume te-a determinat să te ridici din nou și din nou. Dacă vorbeam de „han” [o emoție profundă specific coreeană, tristețe] în anii precedenți, acum care ai spune că e elementul ce te motivează/inspiră?
SUGA: Aș spune că sunt gândurile mele interesante. Este rar pentru mine să lucrez la proiecte externe, fie că sunt reclame sau piese ușor de ascultat. Dar aceste provocări sunt foarte distractive. Mă fac să aștept cu nerăbdare ziua de mâine. „Han” și furia tind să roadă o persoană, așa că am oprit acele emoții și încerc să folosesc în schimb energia pozitivă.
GQ: Există „SUGA” din BTS, artistul solo „AGUST D” și producătorul comercial „BY SUGA”. Cât loc ocupă fiecare dintre aceste părți în viața ta?
SUGA: Toți trei sunt eu. Fiecare ocupă o treime din mine și unul nu mă reflectă mai mult decât altul. Pur și simplu le dau oamenilor de ales. Aceste trei laturi sunt incredibil de diferite, așa că le ofer celorlalți posibilitatea de a alege să mă vadă așa cum doresc.
GQ: Există un anumit standard sau un anumit punct în care încetezi să lucrezi la o piesă? Chiar și într-un videoclip în care pictai [difuzat pe YouTube Live] anul trecut, abia ți-ai lăsat jos pensula.
SUGA: Nu mai lucrez atunci când observ că nu iese nimic. Pur și simplu mă opresc. Nu sunt genul care se agață de ceva când nu funcționează. Dar când sunt implicat, cu greu îmi dau seama cât e ceasul. Cred că sunt așa cu toate, nu doar cu pictura. Dacă găsesc ceva ce îmi place, îl duc până într-un punct ridicol chiar. Rămân implicat mult timp, pur și simplu pentru că este distractiv.
GQ: Care sunt cuvintele pe care le-ai exprimat în formă de undă audio, pe care le-ai serigrafiat pe tabloul tău „Dimineața”?
SUGA: Sunt scrise pe spatele pânzei. Dacă o persoană va primi vreodată tabloul, doar ea le va putea citi.
GQ: Aceste cuvinte trebuie să aibă o semnificație specială pentru tine.
SUGA: Sunt speciale dacă așa le consideri. Dacă nu, nu sunt.
GQ: Ce interesant! Nu este ușor să continui să activezi într-un domeniu cu un nivel constant de entuziasm și curiozitate. Mă face să mă gândesc la felul în care ai declarat în toate interviurile tale că intenționezi să faci muzică foarte mult timp. Există o modalitate prin care o persoană poate continua să facă ceva ce îi place mult timp?
SUGA: Cred ca este posibil doar dacă nu îți place PREA mult. Altfel, este dificil să continui mult timp. Mie îmi plăcea prea mult muzica. Mi-a plăcut atât de mult încât am încercat să-mi placă mai puțin. Încă încerc să o iubesc mai puțin.
GQ: Chiar și acum?
SUGA: Da. Nu ascult muzică decât dacă lucrez la propria mea muzică. O țin cât mai departe de mine. Caut muzica doar când am nevoie de ea. Dacă iubești ceva prea mult, vine un moment când trebuie să renunți la el tocmai din acest motiv. Trebuie să-l ții la o anumită distanță dacă vrei să-l urmărești mult timp și dacă nu vrei să fii consumat de el. Dacă îi dai prea mult sens, devine foarte greu să continui.
GQ: Când ai început să ții muzica la o anumită distanță?
SUGA: Acum vreo cinci ani. Cred că a fost mișcarea corectă. Pot să o las să curgă natural și să nu încerc prea mult. La urma urmei, chiar dacă mă blochez în timp ce lucrez la o piesă, suntem o echipă, așa că întotdeauna există cineva care poate încheia. Într-un fel, înseamnă că am ajuns să mă bazez foarte mult pe membri. Desigur, încă mai am simțul responsabilității, dar este plăcut să știu că există oameni care mă vor ajuta dacă greșesc.
GQ: Există multe subiecte puternice în muzica BTS. Te-ai ocupat de teme precum visuri, realitate, singurătate și speranță – lucruri care m-au atins și pe mine la nivel emoțional. Ce cuvinte cheie au mai rămas?
SUGA: Nu crezi că vom continua să vorbim despre visurile noastre? Continui să trăiesc cu visuri și voi continua să visez în viitor. Este încă dificil să decidem care va fi elementul nostru central pentru capitolul ce va urmă după „Dynamite”.
GQ: Da, oamenii sunt foarte interesați de temele pe care le veți aborda în continuare.
SUGA: Cu siguranță voi avea mai multe de spus în viitor, pentru că îmi place să împărtășesc ceea ce experimentez direct. Cred că va trebui să continui să merg înainte în această plimbare nesfârșită de tip balansoar.
GQ: Se simte ca și cum SUGA din BTS are un punct slab pentru cuvântul „vis”. Sfatul pe care l-ai dat – că toată lumea este egală în fața viselor proprii și că este în regulă în același timp să nu avem un vis – a fost o alinare pentru mulți. Dar, uneori, existența unui vis sau a unui scop poate fi o formă crucială de motivație. Ce ar trebui să facem când ne simțim ca un copil pierdut în fața visurilor noastre?
SUGA: Nu putem da prea mult sens visurilor noastre. Visurile sunt doar visuri. Când spun că este în regulă să nu ai unul, este pentru că nu ai nevoie de unul. Nu ar trebui să te lupți atât de mult pentru a-ți trăi viața. Este sfâșietor să vezi că oamenii sunt împinși să urmeze o singură cale atunci când există 7,8 miliarde de oameni în lume, care trăiesc 7,8 miliarde de vieți diferite. Oamenii de 60-70 de ani pot visa, desigur, dar adesea cred că lumea este deosebit de crudă cu cei tineri. Se sugerează adesea că au eșuat dacă nu pornesc pe o anumită cale, sau continuă așa cum era de așteptat. Dar pe măsură ce trăiești, realizezi că viața nu funcționează așa. Ar fi bine dacă tinerii și copiii nu s-ar învinovăți prea mult, pentru că nu este vina lor.
SUGA: Și nici nu te compara cu alți oameni. Nu este deloc necesar să compari dimensiunea visului tău cu visul altcuiva. Ai crede că trăiesc cu aspirații grandioase, dar nu genul acesta de om. Nici eu nu am un vis acum. Asta mă face nefericit? Nu, nu e așa. Mai degrabă, sunt în pace. Sunt sigur că un alt vis va veni. Visul meu ar putea fi să devin mai bun la baschet, de exemplu. Cred că este o viață bună, în care merită să realizezi visuri ca acesta, unul câte unul.
GQ: Vrei să spui că un vis, fie el mare sau mic, este tot un vis. Asta e revigorant.
SUGA: Am încercat să caut motive pentru a trăi în fiecare zi, dar s-a dovedit că ceea ce îmi place cel mai mult este să am liniște. Visul meu este să devin cineva care își face mai puține griji și care are pace în inimă. Acesta este de fapt visul meu, dar ezit să-l spun, pentru că poate suna ipocrit. Unii ar putea spune: „Poți spune asta doar pentru că ai reușit totul.” Dar chiar mi-aș dori să avem cu toții visuri, indiferent cât de mari sau mici – ar putea deveni o forță motrice în viața noastră. Nici nu este nevoie ca ele să fie mărețe.
GQ: Atunci un vis este ceva care vine să te găsească în mod natural.
SUGA: Desigur. Visurile continuă să se schimbe, nu-i așa? Cine eram acum șase luni este atât de diferit de cine sunt acum și voi fi din nou diferit peste șase luni. Nu s-ar schimba și gândurile noastre? De aceea nu îmi place expresia „hotărâre inițială”. Se simte ca o frază folosită de adulți pentru a ține oamenii la coadă. Trebuie să acceptăm că oamenii se schimbă. Am încredere că ne putem adapta la schimbare și putem continua.
GQ: Asta înseamnă că putem aștepta ziua în care vei interpreta cântece populare? Am auzit că recent ai devenit interesat de muzica acustică/folk.
SUGA: Sigur pare posibil, nu-i așa? Nu am cântat atât de mult la chitară în ultima vreme, dar exersez. Membrii nu se gândesc prea mult la asta, dar am prins curaj, mulțumită celor cărora le place vocea mea. Și îmi plac foarte mult crossover-urile de gen. Adică, trăim într-o perioadă cu puține sau chiar deloc granițe de gen. Așa că de ce nu? Imaginați-vă că voi cânta în viitor.
There are no comments
Add yours