[INTERVIU] J-HOPE: “Deși este dificil, mereu încerc ceva nou”

Să aprofundăm asemănările și diferențele dintre J-Hope și omul din spatele fenomenului, Jung Hoseok!

GQ: Îmi pari foarte jucăuș – o persoană plină de heung (= bucurie/distracție).

J-HOPE: Așa este, mereu încerc să implic distracția în orice fac.

GQ: Ai un talent înnăscut în a îmbunătăți starea de spirit a celorlalți. Mulți oameni vorbesc despre energia ta pozitivă. Dar chiar și tu ai momente care sunt triste și dificile, nu-i așa?

J-HOPE: Cel mai greu îmi este când încerc să „trec nivelul”, să avansez. În acele momente, încerc să nu gândesc ca J-HOPE, ci ca Jung Hoseok. Cu alte cuvinte, trebuie să mă accept așa cum sunt. Nu este util să mă gândesc la modul „Sunt optimist și vesel pentru că sunt J-HOPE”. Sunt Jung Hoseok, un om normal, și trebuie să accept că pot fi trist, că pot să plâng și să mă enervez. O astfel de gândire mă ajută să merg mai departe.

GQ: Membrii trupei Coldplay par să aibă aceeași mentalitate ca tine, prin faptul că muzica lor poartă și mesaje de optimism și speranță. Cu ce amintiri plăcute ai rămas după colaborarea cu aceștia?

J-HOPE: Oh, sunt atât de multe momente memorabile. Adică, aici vorbim despre Coldplay! Ne-au lăsat o impresie fantastică din prima clipă în care ne-am întâlnit. Știu că încercăm să fim o influență pozitivă, dar Coldplay pare să ne depășească. Chris Martin (solistul) este foarte pasionat de a-și pune gândurile în acțiune. A câștigat tot respectul nostru. Și îi pasă de multe probleme, de orice, de la mediu până la problemele sociale de zi cu zi M-a inspirat să fiu la fel.

GQ: Există ceva ce ai încercat să adopți din comportamentul lui?

J-HOPE: Am încercat să port la mine un pahar reutilizabil pentru a reduce cantitatea de articole de unică folosință pe care le folosesc, dar a fost greu. Încerc să fac mai întâi lucrurile mărunte, ceea ce sunt capabil, cum ar fi să-mi sortez corect gunoiul și să reciclez.

GQ: Am auzit că ai fost foarte implicat în procesul de realizare a piesei tale solo, „Chicken Noodle Soup”, pe lângă coregrafia, costumele și chiar filmările videoclipului. Cum a fost să-ți exprimi ideile și să le implementezi?

J-HOPE: Mi-a plăcut. Mă simt foarte mândru când fac ceea ce îmi place și văd rezultatul. În primul rând, întregul proces de producție a fost foarte distractiv. Prin dans am ajuns în muzică, așa că am vrut să prezint asta. Am muncit din greu la ideea și conceptul de a-mi portretiza pasiunea pentru dans, precum și toate amintirile frumoase pe care le aveam despre dans. Sunt foarte multumit de produsul finit. Știu că este imposibil să fii 100% mulțumit, dar sunt deosebit de mândru de această piesă!

GQ: Nu e greu să-ți transformi visul în realitate?

J-HOPE: Este greu, dar îmi place. Întotdeauna încerc ceva nou. În procesul de a transforma abstractul în ceva concret, iau în considerare cu atenție feedback-ul pe care îl primesc. Deoarece experiența mă ajută să mă dezvolt ca persoană, pot găsi motive să mă bucur de proces. De exemplu, inițial am fost îngrijorat că lipsa cunoștințelor mele de limba engleză va îngreuna comunicarea, dar acum încep să cred că dacă fac un efort să devin mai bun și să lucrez cu mai mulți artiști, am putea genera o sinergie mai mare. Totul se poate transforma în ceva pozitiv.

GQ: „Chicken Noodle Soup” are vibrații hip-hop puternice. Ai fost interesat de hip-hop de la o vârstă fragedă?

J-HOPE: Prima melodie pe care am întâlnit-o ca dansator a fost originalul „Chicken Noodle Soup” de Young B. și DJ Webstar. Am încercat prima mea coregrafie pe acea melodie. Cred că varianta mea pentru „Chicken Noodle Soup” s-a născut din nostalgia pentru ceea ce numim hip-hop vechi, pentru că a fost ceea ce m-a făcut să dansez și ceea ce obișnuiam să ascult atunci. Am dansat mereu hip-hop, așadar corpul meu își amintește ritmul.

GQ: Videoclipul a atins peste 305 milioane de vizualizări. Care crezi că este motivul popularității sale explozive?

J-HOPE: Încerc să nu mă mulțumesc cu produsul finit. După cum am spus mai devreme, am fost întotdeauna ambițios în privința proiectelor noi. Continuând să urmăresc diverse lucruri, cresc și mă dezvolt ca artist, iar zonele unde îmi lipsește experiența sunt cât de cât acoperite. Poate așa am reușit să am rezultate grozave.

GQ: Ești încrezător în ceea ce privește rezultatul când începi să lucrezi la un proiect?

J-HOPE: Nu, nu sunt niciodată încrezător în rezultat. Pentru că toți gândim diferit, este imposibil să oferi satisfacție pe deplin. În loc să sper că multor oameni le va plăcea ceea ce am făcut, încerc să găsesc sens în realizările mele, să mă bucur că am putut să-mi fac treaba.

GQ: Lucrezi la un nou proiect solo?

J-HOPE: Mereu lucrez la ceva. Am avut câteva momente dificile recent și am trecut printr-o criză. Mi-am atins limita, într-un fel. Mă tot întrebam cum aș putea trece peste asta, dar în cele din urmă, am decis să o iau de la zero. Deci da, lucrez la ceva complet nou, cu dorința de a face ceva unic, al meu, cât de repede pot. Mi-am acordat chiar și un termen limită.

GQ: Deci este un nou tip de provocare pentru tine?

J-HOPE: Da, o mare provocare. Și eu mi-am atins limita în acest proiect. În prezent, parcurg semnele de exclamare și semnele de întrebare: „A fost atât de greu!” și „Este tot ce pot face?” Încerc să creez ceea ce îmi doresc, fiind conștient de tendințe. Deoarece baza mea de ascultători a crescut, nu pot ignora complet opiniile oamenilor și nu pot face ce vreau, așa că continui să merg înainte și înapoi. Sunt de multe ori când mă întreb ce ar trebui să fac. Dar cred că aici ar trebui să mă concentrez și să învăț cât de mult pot.

GQ: Deci ai multe în minte.

J-HOPE: Probabil pentru că încerc să perfecționez ceva, ca ființă umană imperfectă.

GQ: Îți pasă mult de detalii?

J-HOPE: Cred că detaliile sunt extrem de importante. Mă gândesc la orice, de la conținut până la flux.

GQ: Urmează primul concert fizic al trupei BTS, după doi ani. Care este primul lucru pe care vrei să-l spui fanilor tăi, ARMY, când îi vezi față în față?

J-HOPE: Am un salut pe care îl folosesc întotdeauna la începutul unui concert. Vreau să pot striga: „Eu sunt speranța ta, tu ești speranța mea, eu sunt J-HOPE!” (hope=speranță) și să fiu atins de valul de energie, de toate uralele.

GQ: Trebuie să-ți fie foarte dor să auzi acele urale.

J-HOPE: Absolut. Nu știu dacă un singur concert fizic ar fi suficient pentru a satisface pe deplin ceea ce îmi doresc.

GQ: De obicei îți creezi o imagine a lui J-HOPE pe scenă?

J-HOPE: Din momentul în care încep să scriu o melodie mă imaginez pe scenă. Apoi pot să-mi dau seama cum ar trebui să o scriu. Mă gândesc la toate, chiar și înainte și după ce am urcat pe scenă.

GQ: De unde îți iei inspirația?

J-HOPE: Caut spectacolele altor artiști. Am vizionat recent unul care a avut un impact enorm asupra mea. M-a energizat și m-a făcut să vreau să creez un astfel de spectacol. În aceste momente, pasiunea mea arde și simt dorința de a mă provoca pe mine însumi.

GQ: Îți stabilești singur ținutele de scenă?

J-HOPE: Nu chiar, însă nu poți scoate ținutele de scenă din ecuație atunci când plănuiești un spectacol. Moda este un domeniu despre care nu știu prea multe, dar încerc să mă informez. Moda pe scenă este o parte esențială a întregului show. Este un aspect pe care nu ar trebui să-l ignor.

GQ: Știu că totuși ești interesat de modă.

J-HOPE: Da. Când îmbrac o ținută drăguță și mă uit în oglindă, se creează o anumită dispoziție și o anumită atmosferă și îmi place cine sunt în acel moment.

GQ: Când ascultăm piesele trupei BTS, emoțiile fiecărui membru din vremea adolescenței și începutul celor 20 de ani se simt foarte oneste, în mod instant. Ce simți tu acum când ești aproape de a schimba prefixul vârstei? 

J-HOPE: Sunt puțin trist, recunosc. Deși cred că nimic nu se schimbă cu adevărat când îmbătrânim, în ciuda faptului că prima cifră a vârstei noastre crește de la „2” la „3” la „4” și tot așa. Este bine să fim mulțumiți cu vârsta noastră. Adică, asta este viața, până la urmă. Odată ce am hotărât că mai sunt atât de multe de făcut în viitor, multe dintre sentimentele pe care le-am avut față de îmbătrânire au dispărut. Și totuși… încă sunt cumva trist. (râde)

GQ: Ce ai câștigat în ultimii opt ani ca Jung Hoseok, mai degrabă decât ca J-HOPE? 

Nu știam ce fel de persoană era Jung Hoseok. Dar după ce am debutat și am petrecut mult timp ca J-HOPE, mi-am dat seama cine este. Am văzut că uneori pot fi rece, distant și mi-am dat seama că am această latură. Nu pot să nu fiu recunoscător lui j-hope. Mă simt în siguranță, știind că pot decide cum ar trebui să se comporte Jung Hoseok și să-și trăiască viața.

GQ: Când te gândești la viitor, ești entuziasmat sau mai degrabă speriat?

J-HOPE: Mă simt diferit de la o zi la alta. Fericirea mea se transformă brusc în tristețe și invers. Până de curând, părea că mă uit înapoi și reflectez, încercând să-mi dau seama cum să trec prin tot ceea ce mă speria. Dar în ultima vreme am un sentiment reînnoit de entuziasm. Ne vom putea vedea în curând fanii. Putem duce la îndeplinire ceea ce nu am reușit până acum și vom putea trăi momentele care ne-au fost cumva furate de pandemie, așadar simt cum fricile mele se estompează. Sunt mai mult încântat de viitor, nu speriat.

GQ: Ce îți dorești să obții în viitor?

J-HOPE: Nu am un obiectiv grandios în minte. Mi-am dat seama că sunt mai fericit dacă accept ceea ce vine și renunț la ceea ce trece. Lucrez la mine însumi în aceste zile. Dar ar fi frumos să câștigăm un Grammy. (râde)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.